Poezie Scrisoare către cel ce o citeşte

Dragul meu / Draga mea,

De mult mă pregătesc să-ţi scriu

Dar, încă niciodată

n-am reuşit

să pun în câteva cuvinte,

esenţa lumii toată.

Deşi sunt obosit de-atâta drum,

am să încerc acum...



Isus Hristos e totul.

Fără El, toată lumea e goală şi tristă,

lipsită de culoare,

lipsită de viaţă,

mimând că trăieşte,

mimând că există,

având înainte-i doar noapte,

nicicând dimineaţă.

Fără El, lumea e doar un labirint

cu pereţii de gheaţă,

întortocheat, obositor şi fără ieşire.

Fără El, lumea, golită de sens,

rătăceşte-n neştire...



Isus Hristos e totul.

E mai mult decât am putea spune

sau gândi.

E raţiunea, rostul, înţelesul şi sensul existenţei,

şi nu-L putem privi

decât prin ferestre făcute din lacrimi de sfinţi,

şi nu-L putem simţi

decât prin cruce.

Unii I-au socotit valoarea la treizeci de arginţi

- când tot argintul lumii e al Lui -,

şi-atunci când lumea se va duce,

în urma ei,

nu va rămâne decât fum

şi treizeci de arginţi pătaţi de sânge

şi îngropaţi în scrum,

pentru că...

Fiul Omului e totul.



P.S.

Am crezut că pot

să scriu în câteva cuvinte

că Fiul Omului e tot

ce merită să ai în minte,

însă, îţi spun că numai pentru a-L privi,

cu-adevărat nu ţi-ar ajunge

nici treizeci de duzini de... veşnicii.