Poezie Legamant (4)

Te voi iubi mereu Isuse,

Că de la moarte m-ai salvat,

Murind în locul meu pe cruce,

Iertare, pace Tu mi-ai dat.



Sunt fericită că prin Tine,

Eu voi trăi pe veci ISUS,

Având cămin acolo-n slavă,

În Ţara Tatălui de sus.



Cu îngerii cânta-voi imnuri,

În jurul tronului Tău sfânt;

Şi strălucind în haine albe,

Vom fi uniţi prin legământ.



Am hotărât ca viaţa-ntreagă

Pe Domnul eu sa îl urmez

Să fiu statornică pe cale

Şi nicicând să nu-L întristez.



Am hotărât să las departe

Tot ce e rău, mânia rea,

Vreau să devin făptură nouă,

Tu să Te vezi în viaţa mea.



Şi legământul meu în apă,

Vreau să-l păstrez mereu curat,

Să vadă toţi mereu în mine,

Copilul Tău, plăcut, schimbat.



Şi haina albă îmbrăcată,

Să-mi amintească zi de zi

De legământul meu cu Tine,

De-a sta pe cale orice-ar fi.



De vin prigoane, clipe grele,

Pe cale să rămân mereu

Şi ne-ncetat în rugăciune

Te chem Isuse Domnul meu.



Cuvântul Tău mă întărească,

În vreme bună, vreme rea,

Iar Tu Isus a mea speranţă

Condu-mă-n veci pe calea Ta.



Iubirea Ta scumpă, curată,

Să mă îndrume ne-ncetat,

Iar viaţa fie-mi mărturie,

Că sunt copilul Tău salvat!



Îţi mulţumesc că eşti cu mine

Şi mă iubeşti mereu, nespus,

Că totdeauna îmi vrei bine,

Te voi sluji în veci ISUS!



Amin!