Poezie Ninsoare de Crăciun

E-aşa tăcere că auzi

Cum apa-n râu îngheaţă

Şi cum blestemă fulgii uzi

Căderea lor din viaţă.



Idealitatea lor de-argint

Scrâşnind în lut se frânge,

Oftează dorul pe pământ

Şi-n aer dorul plânge.



Se-aude-a deznădejdii pas

Din soarta lor cea frântă,

Visarea crailor în glas

Şi îngerii cum cântă.



Geamătul norului de sus

Când fulgi şi fulgi noi pierde...

Asculţi venirea lui Isus

Şi inima-ţi cum crede.