Poezie Crucea (3)

Atâtea șoapte negre te cheamă din adânc

Să nu poți tu vedea lumina, și fața Celui Sfânt.

Atâtea amăgiri,ce vin din lumea largă te țin legat de glie,

Ca tu în veci să nu vezi pe Domnu-n strălucire.



Gândeste-te amice la harul Celui Sfânt

Că e și pentru tine lăsat pe-acest pământ.

E singur dar anume lăsat de Dumnezeu,

Și acesta-l poți cunoaște decât prin Fiul Său.



Ducând pe umeri crucea,lovit scuipat,zdrobit

De-atâtea suferințe ce i-a îngreunit

Și pașii către cruce și inima spre cer

Și-n toate ca să strige o, Ava, Dumnezeu!



Băut-ai tu paharul de-l mai batjocorești?

Ducând o viață în care tu nici nu te gândesti,

La spinii și la fruntea în care au intrat,

Acolo pe Golgota purtând al tău păcat.



Acuma îti mai arde,să stai în nepăsare

Să uiți de suferința și crucea Lui cea mare

De cupa ce-a băut-o cu greul tău păcat

Să fi scăpat de moarte să fi eliberat.



Să simți în piept iubirea ce e din Dumnezeu.

Și-n orice activitate să vezi pe Fiul Său.

Acesta este Harul ce l-a simțit tâlharul,

Stând atârnat pe lemn între pământ și cer.



Ascultă-mă o clipă și nu vei regreta,

Ascultă azi chemarea și nu mai amâna.

Căci mâine firul vieții se poate-ați fi scurtat

De Cel ce azi te cheamă la veșnicul Sabat.



Acum amice dragă alege ce dorești,

O viața în lumină și slavile cerești!

Sau negura și chinul ce sunt a lui satan

Acestea te opresc să intri-n Canaan.



Ascultă adevărul ce-n inimă stă pus

De regele MESIA de regele ISUS.

Primeste azi mesajul ce tu l-ai ascultat,

Și-apoi cu voce tare să spui eu sunt salvat!



O inimă curată și plină de iubire

Străbate galaxia milioane ani lumină.

Ca să ajungă ruga în fața celui blând

Ca să primești arvuna Duhului Cel Sfant.



Și-acum având arvuna puterea ce-a de sus

În mâna i-a Scriptura și luptă-te supus.

Spre a-ntoarce alte inimi zdrobite de păcat ,

Spre marea oglindire la vesnicul SABAT.



--AMIN--