Poezie In seara Sfanta de Ajun

În seara Sfântă de Ajun



*****

În seara Sfântă de Ajun

Colindătorii mişună pe drum.

Totu-i alb şi e lumină,

Dar nu lumină ce lumină.

Ci lumină artificială,

Sclipind în noapte cu sfială.



În cele patru zări răsună,

Colindele de veste bună.

Lumii din nou i se vesteşte,

Isus, care ne mântuieşte.

Mii de glasuri de copii,

Se-nalţă spre cer zglobii.

În gingăşia lor împletind,

Vibraţia fericirii-n colind.

Vocile lor zarea cuprind,

Cu bucurie vestind:

Naşterea unui Sfânt,

Într-o iesle pe pământ.



Vestea-n toată lumea zboară,

Se naşte un Sfânt dintr-o fecioară.

Dumnezeirea s-a întrupat,

Să salveze omul ce l-a creat.

Care din neascultarea a căzut,

Păcătuind, veşnicia a pierdut.

Dar iubirea Dumnezeiască,

Deschise o Cale să-l mântuiască.

O jertfă prin care să-l izbăvească,

Vestiţi pe Mesia, Minunea cerească.

Să vibreze inimile la aşa o veste,

Căci vestea nu e o poveste.



Azi, e o zi a îndurării,

Zi de har, de bucurii.

Zarea-i prinsă în ninsoare,

În zi de mare sărbătoare.



În seară Sfântă de Ajun

Colindătorii mişună pe drum.

Totu-i alb şi e lumină,

Intră vestea bună în inimă.

Umplând-o cu lumina ce lumină.

Ce curăţă trupul de tină,

De ori şi ce fel de vină.

Vestiţi pe Mesia, Minunea cerească.

Din Slava cerească a sosit să mântuiască.

Amin