Postări membru Ion_Marcel în topicul Paradoxul vremurilor noastre

Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea persoana nu va mai fi lânga tine. Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai.

Intră
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic. Aminteste-ti sa spui "Te iubesc" prietenului si persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o spui din inima. O sarutare si o îmbartisare vor alina durerea atunci când sunt sincere.

Intră
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite, pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate. Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine.

Intră
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe în vitrine dar nimic în interior. Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta scrisoare si în care poti decide fie sa împartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi acest mesaj.

Intră
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri dar mai multe divorturi, case mai frumoase dar camine destramate. Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice stare de la bucurie, la liniste, la moarte.

Intră
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei încete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor rapide si relatiilor superficiale.

Intră
Am construit mai multe calculatoare sa detina mai multe informatii sa produca mai multe copii ca niciodata dar comunicam din ce în ce mai putin.

Intră
Am curatat aerul dar am poluat solul. Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre. Scriem mai mult dar învatam mai putin. Planuim mai multe dar realizam mai putine. Am învatat sa ne grabim dar nu si sa asteptam.

Intră
Am ajuns pâna pe luna si înapoi dar avem probleme când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic dar nu si pe cel interior. Am facut lucruri mai mari dar nu si mai bune.

Intră
Ne-am multiplicat averile dar ne-am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des. Am învatat cum sa ne câstigam existenta dar nu cum sa ne facem o viata, am adaugat ani vietii si nu viata anilor.

Intră

Pagina 1 din 2
Forum >> Creații proprii >> Topic Paradoxul vremurilor noastre >> Postări membru Ion_Marcel în topicul Paradoxul vremurilor noastre | Salvatorul.ro
meniu prim
Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile. ( Psalmii 57:1 )